Știri și noutăți

Munca neremunerată în folosul comunității, o activitate pe care o desfășoară persoanele care au comis infracțiuni și au primit pedepse neprivative de libertate, este o formă de contribuție socială care aduce beneficii atât la nivel individual, cât și colectiv.

Persoanele supravegheate au obligația de a efectua muncă pentru un număr fix de ore stabilit prin sentința penală, în beneficiul instituțiilor publice, instituțiilor de cult sau organizațiilor neguvernamentale.

În județul Sălaj, cei 13 consilieri de probațiune au în supraveghere aproximativ 1.000 de persoane, iar 90% dintre acestea au obligația de a efectua muncă neremunerată în folosul comunității. Aceasta oferă șansa de a repara prejudiciul creat comunității și contribuie la dezvoltarea abilităților personale și facilitarea creării sau restabilirii legăturilor interpersonale cu membrii comunității. Raportându-ne la valoarea actuală a salariului minim brut pe economie, dacă instituțiile ar fi plătit această muncă, ar fi avut nevoie de o sumă aproximativă de 2.000.000 lei.

Instituțiile din comunitate implică persoanele care au obligația de a efectua muncă neremunerată în folosul comunității, în diferite activități precum: curățarea parcurilor, reabilitarea anumitor zone degradate, pregătirea materialului lemnos pentru încălzirea școlilor și bisericilor, vopsirea, construirea gardurilor, a coșurilor de fum etc., multe dintre acestea contribuind la rezolvarea unor probleme locale semnificative.

Unul dintre reprezentanții instituțiilor în care se realizează muncă neremunerată în folosul comunității este părintele Moldovan Dorin de la Biserica Adormirea Maicii Domnului din localitatea Jibou. Acesta spune că una dintre datoriile pastorale ale Bisericii este să asiste și să ajute persoanele care au nevoie de sprijin, deci implicit pe cei care au comis infracțiuni. Pe de altă parte, munca neremunerată este un real sprijin pentru realizare unor obiective importante pentru care ar fi fost necesare costuri pentru plata forței de muncă. Un astfel de exemplu este reprezentat de întreținerea cimitirului din localitate, care se întinde pe o suprafață extrem de mare și presupune costuri pe care parohia nu are cum să le acopere, iar ajutorul oferit de persoanele care prestează muncă în folosul comunității a fost semnificativ.

Pe durata prestării muncii neremunerate, persoanele supravegheate sunt incluse într-un grup format din membrii comunității, cu care lucrează în echipă, într-o atmosferă destinsă. Astfel, modelul pozitiv al celorlalți poate fi preluat cu ușurință de către persoanele supravegheate, se formează sentimentul de apartenență la comunitate, sunt valorizate abilitățile tuturor celor care muncesc, iar în cazul persoanelor supravegheate apare ideea de reparație socială. În unele situații această muncă neremunerată facilitează accesul și integrarea în comunitate.

Domnul V.V. este un astfel de exemplu. În vârstă de  37 de ani, tată a șapte copii minori, cu situație locativă și financiară precară, a avut obligația de a efectua 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, ca parte a sentinței prin care a fost condamnat. Acesta a efectuat cele 240 de ore de muncă neremunerată la Biserica Adormirea Maicii Domnului, unde a dat dovadă de implicare și seriozitate, fiind recomandat ulterior pentru a presta diferite activități în localitatea de domiciliu, reușind astfel să își sprijine financiar propria familie.

Un alt exemplu este al lui V.I.M., care, în timpul desfășurării muncii neremunerate în folosul comunității, și-a dovedit priceperea și seriozitatea, fiind angajat, mai apoi, cu contract de muncă. Despre această experiență, el spunea: „Probațiunea (și implicit munca în folosul comunității) îți schimbă caracterul, e un proces care te transformă, foarte educativ și instructiv, ceva ce m-a ajutat foarte mult”.

În concluzie, munca neremunerată în folosul comunității prestată de persoanele care au comis infracțiuni și au primit sancțiuni neprivative de libertate reprezintă o șansă de a repara greșelile din trecut, de a crește șansele de integrare în societate și oferă un cadru real prin care comunitatea este sprijinită în realizarea unor activități fără costuri.

Serviciul de Probațiune Prahova a organizat în data de 05.11.2024, masa rotundă cu tema „Măsuri de informare pentru prevenirea infracționalității în rândul tinerilor în județul Prahova – Împreună Construim VIITORUL”.

Evenimentul a avut loc la sediul Serviciului de Probațiune Prahova, din municipiul Ploiești și a fost organizat în cadrul inițiativei locale de prevenire a infracționalității în rândul minorilor și tinerilor.

În cadrul dezbaterilor au fost prezenți reprezentanții I.P.J Prahova, Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane-Centrul regional Ploiești, D.G.A.S.P.C Prahova, Inspectoratului Școlar Județean Prahova, C.P.E.C.A Prahova, Penitenciarului Ploiești, Penitenciarului de Femei Ploiești Târgșoru Nou și Spitalului de Psihiatrie Voila Câmpina. Într-o primă etapă, reprezentanții instituțiilor își vor folosi competențele pentru  a contribui la educarea socio-juridică în comunitate și creșterea gradului de siguranță publică.

Serviciul de Probațiune Prahova își propune să medieze desfășurarea de sesiuni de informare a elevilor și studenților, pe teme precum: siguranța rutieră, traficul de persoane, consumul și traficul de droguri, învingerea dependențelor, infracțiunea informatică și siguranța în mediul online sau violența domestică.

Conform statisticilor, în fiecare an aproape 4.000 de copii apar drept victime în dosare penale. Cu privire la copiii ajunși în fața judecătorilor, cifrele sunt de asemenea îngrijorătoare, iar trendul este ascendent. Numărul de copii trimiși în judecată în intervalul 2015 – 2023, este de peste 3000/an, conform Raportului de activitate al Ministerului Public pe anul 2023. Unul dintre motivele pentru care copiii ajung în fața judecătorilor sau sunt victime ale infractorilor este necunoașterea legilor și instituțiilor statului.

Proiectul pornește de la ideea că astfel de informații, adeseori aride și greu de asimilat, pot fi mai degrabă accesate și înțelese din interacțiunea directă cu specialiști în domeniu, decât prin predare la orele de curs.

Întâlnirile între tineri și specialiști ai instituțiilor precum probațiunea, penitenciarele, poliția sau protecția copilului, vor avea ca rol sprijinirea noii generații în a înțelege norme și modul lor de aplicare, rolul și modul de funcționare al autorității și limitele acesteia.

Obiectivul final al proiectului este să reunească tinerii și instituțiile de la nivel local și regional și să le faciliteze dialogul, astfel încât informațiile dobândite să îi ghideze și să îi facă mai pregătiți pentru viață. În viitor colaborarea se va extinde, incluzând asociații ale studenților și tinerilor din județul Prahova, dar și alte instituții publice și reprezentanți ai societății civile

…

Începând cu luna octombrie 2024, cei doi facilitatori din cadrul Serviciului de Probațiune Caraș-Severin au început pilotarea programului FAMOS.

Prin tehnicile și metodele propuse, acest program urmărește să informeze, să motiveze și să ghideze familia / rețeaua de sprijin a persoanei și să înlesnească conștientizarea de către aceste persoane a factorilor care au dus la apariția unui comportament infracțional, a consecințelor legale și sociale ale comiterii de infracțiuni și să le ajute să învețe tehnici și strategii noi pentru a sprijini desistarea și reintegrarea în societate. Programul are o structură modulară mixtă și conține atât întâlniri de grup (7), cât și întâlniri individuale (2), la acestea din urmă participând un membru al familiei persoanei supravegheate sau o persoană importantă/semnificativă pentru aceasta. Sesiunile vizează abordarea nevoilor criminogene, iar familia (sau persoanele semnificative pentru beneficiar) este încurajată să joace un rol activ în procesul de schimbare comportamentală a persoanei.

Grupul de la nivelul Serviciului de Probațiune Caraș Severin, format din 8 persoane, este unul mixt, atât din punct de vedere al vârstei participanților, al genului, cât și al nivelului de școlarizare. Până la această dată, facilitatorii au derulat 4 sesiuni de grup și una individuală și au constatat o coeziune a grupului, temele abordate, discuțiile purtate și exercițiile aplicative conducând la deschiderea beneficiarilor spre a împărtăși tot mai multe experiențe de viață. Beneficiarii au avut ocazia să analizeze diferite roluri în familie, tiparele intergeneraționale, modul în care familia ne influențează pe noi și identitatea noastră și să înțeleagă că este nevoie de o gestionare corectă a emoțiilor, pentru a comunica eficient într-o relație.

Spre exemplificare, redăm mai jos câteva păreri culese pe parcursul derulării sesiunilor:

„Vă fac cunoștință cu Plușu, el mi-a fost credincios mereu, când nimeni nu mai era în preajmă. El e martorul meu la toate evenimentele, pentru că l-am primit când am împlinit 10 ani. M-a însoțit și când am bătut drumurile străinătății și când mi s-au născut copiii, dar și când am rămas singur. Îmi cunoaște fiecare lacrimă vărsată. Și el face parte din familia mea.” (Luci)

„Am adus cu mine un ceas pe care l-am primit de la părinții mei când am împlinit 18 ani. Chiar dacă acum nu mai funcționează, nu mă pot despărți de el, îl șterg adesea și îl pun pe un raft, la locul lui, ca pe o bijuterie. Are o însemnătate aparte pentru mine: ori de câte ori îl iau în mână, îmi amintesc câte ceva plăcut din tinerețea mea.” (Mari)

„A fost interesant să învăț despre stiluri de comunicare și să înțeleg că multe conflicte prin care am trecut s-au datorat modului meu pasiv de comunicare. Exersez în familie comunicarea asertivă, nu îmi reușește de fiecare dată, dar nu mă las.” (Adi)

„Am crezut că pot să dau altora lecții despre comunicare, până când am învățat că stilul meu nu este unul prea bun, că doar printr-o comunicare asertivă pot obține mai mult, nu impunându-mi agresiv punctul de vedere. Așa că fiul meu, care m-a însoțit și la sesiune, este cel mai bucuros văzând că mă schimb.” (Rodi)

„Azi am doar câteva roluri în familie, îmi dau seama că sunt chiar prea puține, însă rolurile pe care vreau să le am în viitor sunt mai multe, mă văd și soț, și tată, dar și angajat.” (Manu) Temele următoarelor sesiuni vor pune accent pe valorizarea învățării și a muncii, comportamentele prosociale, curajul moral și stabilirea de obiective sustenabile pentru viitor pentru a integra schimbarea folosind aptitudinile din program.

Direcția Națională de Probațiune a organizat și în acest an formarea profesională pentru aproximativ 120 de consilieri de probațiune pentru aplicarea programului de intervenție ”În siguranță la volan. Stop accidentelor!” Formarea s-a realizat în format on-line, fiind valorificate în acest fel materialele audio-video ale programului și instrumentele propuse.

Programul ”În siguranță la volan! Stop accidentelor!” a fost elaborat în anul 2020 de către specialiști ai Direcției Naționale de Probațiune în colaborare cu specialiști ai Inspectoratului General al Poliției Române din cadrul Direcției Rutiere și ai Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității, precum și  cu reprezentați ai Asociației Victimelor Accidentelor Rutiere din România.

Beneficiarii programului sunt persoanele aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, fiind aplicat de către consilierii de probațiune împreună cu reprezentanți ai serviciilor rutiere și ai compartimentelor de analiză și prevenire a criminalității de la nivel local.

Cu o structură modulară, programul asigură adaptarea intervenției la nevoile persoanelor sancționate, la riscul acestora de a comite alte fapte penale, la particularitățile psiho-sociale și la stilul de învățare al participanților, în acord cu principiul Risc – Nevoi – Responsivitate. 

Modulul de bază conține 4 sesiuni care au scopul de a sprijini participanții să obțină informații și să dezvolte atitudini favorabile respectării legislației rutiere, să își analizeze și înțeleagă mecanismele comportamentului propriu, să conștientizeze factorii care îi predispun la comiterea de infracțiuni și să își dezvolte capacitatea de a exercita control asupra acestora, astfel încât să reducă riscul de a recidivă.

Modulul opțional ”Alternative la infracțiune” poate fi aplicat în continuarea modulului de bază al programului, pentru consolidarea anumitor atitudini și conduite prosociale, scopul acestuia fiind înțelegerea de către participanți a elementelor propriei infracțiuni și asumarea responsabilității față de comiterea faptelor penale.

Alte module opționale pot viza aprofundarea unor aspecte precum: elemente de legislație rutieră, conducere preventivă, perspectiva victimei, violența în trafic, acțiuni reparatorii față de comunitate, toate acestea contribuind la creșterea siguranței traficului rutier.

…

…

…

Serviciul de Probațiune Ialomița a început pilotarea programului de intervenție LITOFF care este adresat persoanelor care nu știu să citească, să scrie sau au dificultăți de înțelegere, cu accent pe categorii cu risc de excluziune socială.

Programul, aplicat în varianta integrală de 16 sesiuni, se derulează în perioada 01.10.- 30.12.2024 la sediul secundar al Serviciului de Probațiune Ialomița situat în cadrul Judecătoriei Fetești, cu un grup de 11 persoane aflate în supravegherea Serviciului de Probaţiune Ialomița.                     

Principalele obiective ale programului LITOFF sunt: creșterea abilităților participanților de a se adapta (coping), a gradului de conștientizare cu privire la diferitele stiluri de comunicare și modul în care aceste cunoștințe pot fi aplicate, a abilităților de rezolvare a problemelor, a simțului responsabilității și al controlului asupra vieții, furnizarea de strategii care ajută în gestionarea emoțiilor precum și revizuirea și modificarea valorilor cheie și a credințelor.

După primele trei sesiuni de lucru cu persoanele supravegheate incluse în program, feedback-ul oferit de participanți  permite consilierilor de probațiune să compare și să înțeleagă ce teme  aduc cele mai multe beneficii și să evalueze dacă sunt relevante în ceea ce privește realizarea obiectivelor sesiunilor.

Programul LITOFF abordează diferite aspecte ale vieții unui individ, încurajându-l să facă alegeri pozitive, să dezvolte abilități esențiale în viață și să cultive un simț al asumării și responsabilității.

Mărturiile unor participanți la programul LITOFF, după primele sesiuni:

          M.M.I.  declară  că „acest program mă ajută să comunic mai bine cu cei din jur, să mă fac înțeleasă și să pricep mai bine ce vor alții de la mine”. 

          I.V. apreciază că „cele două culori, verde și roșu, care au fost folosite în timpul programului, m-au ajutat să înțeleg mai bine care sunt relațiile bune (verzi) din anturajul meu și care sunt cele care îmi pot face rău ( roșii), de care să mă feresc”.

          V.S. a menționat: „mi-au plăcut cartonașele folosite în timpul programului (cele cu fețele oamenilor) și m-au ajutat să-mi înțeleg mai bine emoțiile”.

          Mărturiile obținute de la persoanele supravegheate incluse în program ne oferă o evaluare mai amplă și evidențiază impactul acestui program de intervenție în viața acestora.

La data de 19.09.2024, Serviciul de Probațiune Constanța a primit în vizită delegația Serviciilor Corecționale Norvegiene, din care au făcut parte domnul Ivan Juliussen (Penitenciarul Halden), doamnele Merethe Hiller (Serviciul de Probațiune Rogaland) și Qubra Saleh (Penitenciarul Valdres), însoțită de d-na comisar Simona Ioana Stanciu din cadrul Penitenciarului Poarta Albă.

Cu ocazia vizitei, invitaților norvegieni le-a fost prezentată activitatea Serviciului de Probațiune Constanța, echipa formată din 36 de membri și mediul de lucru; a fost expusă evoluția serviciului de la înființare până în prezent și au fost purtate discuții privind principiile de lucru și modalitățile de valorificare a unui nou spațiu pentru activități comune ale serviciului împreună cu Penitenciarul Poarta Albă, în cadrul Pavilionului multifuncțional de la Valu lui Traian construit din fonduri norvegiene. În acest complex, aflat într-un stadiu avansat de execuție, se vor desfășura în viitorul apropiat atât activități specifice de probațiune, cât și activități comune cu penitenciarul și reprezentanții comunității, în vederea transpunerii principiului „seamless”, care ghidează Serviciile Corecționale Norvegiene, al tranziției cât mai firești din mediul carceral înapoi către societate a persoanei private de libertate. În acest fel se va întări cooperarea între sistemul de probațiune și penitenciare, aducând totodată comunitatea mai aproape de domeniul executării pedepselor, cu scopul comun al reintegrării sociale a persoanelor care au comis infracțiuni.

De asemenea, experții norvegieni au vizitat o instituție din comunitate (Complexul Muzeal de Științe al Naturii Constanța), observând modul de desfășurare a muncii neremunerate în folosul comunității de către persoanele aflate în supravegherea serviciului de probațiune care au stabilită această obligație de către instanța de judecată.

La finalul vizitei, delegația norvegiană și-a exprimat dorința de a continua activitățile comune și de a împărtăși alte experiențe și practici utile cu omologii români.

…

…

În data de 18 septembrie 2024, Serviciul de Probaţiune Dolj a primit vizita de lucru a delegaţiei Serviciilor Corecționale Norvegiane alcătuită din Ellen Christensen, Marie F. Arnesen și Kjartan Sandvoll instituție cu care au fost stabilite relații de cooperare bilaterală în cadrul proiectului „Corecţional”, finanţat în cadrul programului „Justiţie”, Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021.

Cu această ocazie, specialiștii norvegieni au observat modul în care Serviciul de Probațiune Dolj își desfășoară activitatea, în contextul în care, prin proiectul „Corecțional”, finanțat din fonduri norvegiene, au fost stabilite multiple obiective  pentru consolidarea sistemului de probațiune din România. Astfel, delegația norvegiană a interacționat cu personalul de probațiune care utilizează instrumentele dezvoltate în proiectul precizat anterior și s-a familiarizat cu activitățile specifice ale serviciului, astfel cum acestea au fost prezentate de către şeful serviciului Dolj, Armand Afremie.

Vizita de lucru face parte dintr-un proiect de cooperare bilaterală, prin care specialiștii norvegieni au făcut schimb de informații și bune practici cu reprezentanții penitenciarelor și serviciilor de probațiune din județele Dolj și Constanța și se înscrie în acțiunile de cooperare internațională prioritare ale Direcției Naționale de Probațiune în conformitate cu Strategia de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021 – 2025.

…