Author: dnp

În perioada 16.10 – 13.11.2024, Serviciul de Probațiune Călărași a susținut programul de reintegrare socială „LITOFF” cu scopul intervenției asupra comportamentului infracțional al persoanelor sancționate penal, în baza unei hotărâri penale. Putem spune că programul este o premieră, fiind pilotat la nivel național în mai multe servicii de probațiune.

Astfel, sesiunile din cadrul programului LITOFF s-au desfășurat cu sprijinul logistic al Primăriei Municipiului Călărași, instituție cu care a fost încheiat un protocol de colaborare și care a pus la dispoziție sala unde au avut loc întâlnirile cu persoanele sancționate penal.

Programul este axat pe nevoile persoanelor care nu știu să scrie și să citească, cu dificultăți de înțelegere sau care au risc de excluziune socială.

Scopul programului este acela de a îmbunătăți abordarea diferitelor situații de risc și modalitatea de comunicare în astfel de situații, aspecte ce pot duce la evitarea comportamentului infracțional și dezvoltarea înțelegerii consecințelor faptelor săvârșite, cât și aflarea unor alte variante de abordare a problemelor ce pot apărea în viața oricărei persoane.

Astfel de programe contribuie consistent la îmbunătățirea relațiilor din societate și la scăderea riscului de a săvârși noi infracțiuni, cât și asupra creșterii gradului de siguranță în societate.

Analizând modalitatea de desfășurare a programului s-a ajuns la concluzia că lipsa deprinderilor de a scrie și de a citi nu sunt bariere pentru integrarea în viața socială, iar cu o bună comunicare se poate ajunge la rezultate remarcabile.

S-au remarcat atitudini pozitive și implicare din partea grupului, contribuția fiind susținută de fiecare participat, fiind îmbunătățit totodată și cadrul experienței, împărtășindu-se momente din viața de familie, tradiții, obiceiuri, prieteni, toate acestea reprezentând modalități de raportare la firescul vieții și crearea de oportunități care să distanțeze persoanele de riscul săvârșirii de fapte antisociale.

Prin astfel de programe, rolul Serviciului de Probațiune devine unul și mai activ, abordând un spectru mai mare de persoane, indiferent de calificare sau nivel de studii, garantând astfel o mai mare proiecție asupra creșterii gradului de siguranță în comunitate, cât și a reducerii riscului de recidivă.

În perioada 27 – 29 noiembrie 2024, un reprezentant al Direcției Naționale de Probațiune – Serviciul de Probațiune București a participat la o vizită de studiu în Letonia, organizată de Serviciul de Probațiune de Stat din această țară în cadrul unui proiect derulat cu asistență financiară din partea Norvegiei ce vizează schimbul de bune practici între statele beneficiare ale fondurilor norvegiene în exercițiul financiar 2014 – 2021. Alături de reprezentantul României, la eveniment au participat și specialiști din cadrul serviciilor de probațiune din Croația, Republica Cehă, Lituania, Norvegia, Bugaria și Ucraina.

Vizita de studiu a avut ca scop observarea bunelor practici cu privire la metodele și instrumentele de lucru utilizate de personalul de probațiune din Letonia în vederea reintegrării sociale a persoanelor care au comis infracțiuni sexuale.

Pe parcursul celor trei zile ale vizitei, specialiștii letoni au prezentat participanților informații cu privire la instrumentele specifice de evaluare a riscului de recidivă în cazul persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, respectiv programele derulate cu aceste persoane în vederea reducerii riscului de recidivă și a reintegrării în societate. Totodată, a fost subliniată importanța pregătirii unor specialiști în cadrul serviciilor de probațiune care să lucreze cu acest grup – țintă.

De asemenea, reprezentantul sistemului de probațiune din România a avut ocazia de a vizita serviciile de probațiune ce își desfășoară activitatea în Riga (capitala Letoniei) și în Jelgava, al patrulea oraș ca mărime din Letonia, respectiv de a observa în mod direct modul în care este organizată în această țară activitatea de supraveghere a persoanelor care au comis infracțiuni.

Pe baza informațiilor furnizate de specialiștii letoni a fost evidențiat faptul că o serie de instrumente, tehnici și abordări utilizate de aceștia cu persoanele care au comis infracțiuni sexuale ar putea fi preluate și utilizate în activitatea curentă a serviciilor de probațiune din România.

Elemente de context

Această vizită de studiu a fost organizată în cadrul unui proiect ce vizează schimbul de bune practici între 7 state beneficiare ale fondurilor norvegiene în exercițiul financiar 2014 – 2021. Proiectul este derulat de Serviciul de Probațiune din Letonia cu asistență financiară din partea Norvegiei, în parteneriat cu serviciile de probațiune din Croația, Republica Cehă, Lituania, România, Norvegia, Bugaria și Ucraina. În următoarele luni, fiecare dintre aceste țări (cu excepția Ucrainei) va găzdui câte o vizită de studiu în cadrul căreia va împărtăși partenerilor din celelate state informații cu privire la bune practici înregistrate în diverse aspecte ale activității de probațiune susținute prin implementarea proiectelor din Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021.

În perioada 9-13 decembrie 2024, Serviciul de Probațiune Constanța organizează stagiul de practică a șase auditori de justiție din cadrul Institutului Național al Magistraturii, activitate derulată în baza Protocolului de colaborare încheiat în acest scop de Direcția Națională de Probațiune.

Programul de formare își propune familiarizarea viitorilor magistrați cu activitatea consilierului de probațiune, cu regulile deontologice ale profesiei, cu procedura și metodologia de elaborare a actelor specifice și promovează identificarea bunelor practici în materia activității de probațiune.

Un obiectiv important urmărit în cadrul stagiului de practică este cel al conștientizării rolului social al actului de justiție în faza finală a procesului penal, aceea de punere în executare a hotărârilor judecătorești.

Invitată în cadrul acestei activități, d-na judecător Ibraim Geilan, vicepreședinte al Judecătoriei Medgidia, le-a prezentat auditorilor de justiție modalitățile de colaborare ale serviciului de probațiune cu judecătorul delegat cu executarea penală, a evidențiat modelele de bune practici în materie și a subliniat utilitatea actelor întocmite de consilierului de probațiune pentru judecătorii din secțiile penale și pentru compartimentele de executări penale. 

Crearea unei relații de comunicare și cunoaștere reciprocă a activității instanțelor de judecată, a parchetelor și serviciilor de probațiune reprezintă o premisă importantă în eficientizarea actului de justiție în procesul de punere în executare a sancțiunilor penale.

Munca neremunerată în folosul comunității, o activitate pe care o desfășoară persoanele care au comis infracțiuni și au primit pedepse neprivative de libertate, este o formă de contribuție socială care aduce beneficii atât la nivel individual, cât și colectiv.

Persoanele supravegheate au obligația de a efectua muncă pentru un număr fix de ore stabilit prin sentința penală, în beneficiul instituțiilor publice, instituțiilor de cult sau organizațiilor neguvernamentale.

În județul Sălaj, cei 13 consilieri de probațiune au în supraveghere aproximativ 1.000 de persoane, iar 90% dintre acestea au obligația de a efectua muncă neremunerată în folosul comunității. Aceasta oferă șansa de a repara prejudiciul creat comunității și contribuie la dezvoltarea abilităților personale și facilitarea creării sau restabilirii legăturilor interpersonale cu membrii comunității. Raportându-ne la valoarea actuală a salariului minim brut pe economie, dacă instituțiile ar fi plătit această muncă, ar fi avut nevoie de o sumă aproximativă de 2.000.000 lei.

Instituțiile din comunitate implică persoanele care au obligația de a efectua muncă neremunerată în folosul comunității, în diferite activități precum: curățarea parcurilor, reabilitarea anumitor zone degradate, pregătirea materialului lemnos pentru încălzirea școlilor și bisericilor, vopsirea, construirea gardurilor, a coșurilor de fum etc., multe dintre acestea contribuind la rezolvarea unor probleme locale semnificative.

Unul dintre reprezentanții instituțiilor în care se realizează muncă neremunerată în folosul comunității este părintele Moldovan Dorin de la Biserica Adormirea Maicii Domnului din localitatea Jibou. Acesta spune că una dintre datoriile pastorale ale Bisericii este să asiste și să ajute persoanele care au nevoie de sprijin, deci implicit pe cei care au comis infracțiuni. Pe de altă parte, munca neremunerată este un real sprijin pentru realizare unor obiective importante pentru care ar fi fost necesare costuri pentru plata forței de muncă. Un astfel de exemplu este reprezentat de întreținerea cimitirului din localitate, care se întinde pe o suprafață extrem de mare și presupune costuri pe care parohia nu are cum să le acopere, iar ajutorul oferit de persoanele care prestează muncă în folosul comunității a fost semnificativ.

Pe durata prestării muncii neremunerate, persoanele supravegheate sunt incluse într-un grup format din membrii comunității, cu care lucrează în echipă, într-o atmosferă destinsă. Astfel, modelul pozitiv al celorlalți poate fi preluat cu ușurință de către persoanele supravegheate, se formează sentimentul de apartenență la comunitate, sunt valorizate abilitățile tuturor celor care muncesc, iar în cazul persoanelor supravegheate apare ideea de reparație socială. În unele situații această muncă neremunerată facilitează accesul și integrarea în comunitate.

Domnul V.V. este un astfel de exemplu. În vârstă de  37 de ani, tată a șapte copii minori, cu situație locativă și financiară precară, a avut obligația de a efectua 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, ca parte a sentinței prin care a fost condamnat. Acesta a efectuat cele 240 de ore de muncă neremunerată la Biserica Adormirea Maicii Domnului, unde a dat dovadă de implicare și seriozitate, fiind recomandat ulterior pentru a presta diferite activități în localitatea de domiciliu, reușind astfel să își sprijine financiar propria familie.

Un alt exemplu este al lui V.I.M., care, în timpul desfășurării muncii neremunerate în folosul comunității, și-a dovedit priceperea și seriozitatea, fiind angajat, mai apoi, cu contract de muncă. Despre această experiență, el spunea: „Probațiunea (și implicit munca în folosul comunității) îți schimbă caracterul, e un proces care te transformă, foarte educativ și instructiv, ceva ce m-a ajutat foarte mult”.

În concluzie, munca neremunerată în folosul comunității prestată de persoanele care au comis infracțiuni și au primit sancțiuni neprivative de libertate reprezintă o șansă de a repara greșelile din trecut, de a crește șansele de integrare în societate și oferă un cadru real prin care comunitatea este sprijinită în realizarea unor activități fără costuri.

Serviciul de Probațiune Prahova a organizat în data de 05.11.2024, masa rotundă cu tema „Măsuri de informare pentru prevenirea infracționalității în rândul tinerilor în județul Prahova – Împreună Construim VIITORUL”.

Evenimentul a avut loc la sediul Serviciului de Probațiune Prahova, din municipiul Ploiești și a fost organizat în cadrul inițiativei locale de prevenire a infracționalității în rândul minorilor și tinerilor.

În cadrul dezbaterilor au fost prezenți reprezentanții I.P.J Prahova, Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane-Centrul regional Ploiești, D.G.A.S.P.C Prahova, Inspectoratului Școlar Județean Prahova, C.P.E.C.A Prahova, Penitenciarului Ploiești, Penitenciarului de Femei Ploiești Târgșoru Nou și Spitalului de Psihiatrie Voila Câmpina. Într-o primă etapă, reprezentanții instituțiilor își vor folosi competențele pentru  a contribui la educarea socio-juridică în comunitate și creșterea gradului de siguranță publică.

Serviciul de Probațiune Prahova își propune să medieze desfășurarea de sesiuni de informare a elevilor și studenților, pe teme precum: siguranța rutieră, traficul de persoane, consumul și traficul de droguri, învingerea dependențelor, infracțiunea informatică și siguranța în mediul online sau violența domestică.

Conform statisticilor, în fiecare an aproape 4.000 de copii apar drept victime în dosare penale. Cu privire la copiii ajunși în fața judecătorilor, cifrele sunt de asemenea îngrijorătoare, iar trendul este ascendent. Numărul de copii trimiși în judecată în intervalul 2015 – 2023, este de peste 3000/an, conform Raportului de activitate al Ministerului Public pe anul 2023. Unul dintre motivele pentru care copiii ajung în fața judecătorilor sau sunt victime ale infractorilor este necunoașterea legilor și instituțiilor statului.

Proiectul pornește de la ideea că astfel de informații, adeseori aride și greu de asimilat, pot fi mai degrabă accesate și înțelese din interacțiunea directă cu specialiști în domeniu, decât prin predare la orele de curs.

Întâlnirile între tineri și specialiști ai instituțiilor precum probațiunea, penitenciarele, poliția sau protecția copilului, vor avea ca rol sprijinirea noii generații în a înțelege norme și modul lor de aplicare, rolul și modul de funcționare al autorității și limitele acesteia.

Obiectivul final al proiectului este să reunească tinerii și instituțiile de la nivel local și regional și să le faciliteze dialogul, astfel încât informațiile dobândite să îi ghideze și să îi facă mai pregătiți pentru viață. În viitor colaborarea se va extinde, incluzând asociații ale studenților și tinerilor din județul Prahova, dar și alte instituții publice și reprezentanți ai societății civile

…

Începând cu luna octombrie 2024, cei doi facilitatori din cadrul Serviciului de Probațiune Caraș-Severin au început pilotarea programului FAMOS.

Prin tehnicile și metodele propuse, acest program urmărește să informeze, să motiveze și să ghideze familia / rețeaua de sprijin a persoanei și să înlesnească conștientizarea de către aceste persoane a factorilor care au dus la apariția unui comportament infracțional, a consecințelor legale și sociale ale comiterii de infracțiuni și să le ajute să învețe tehnici și strategii noi pentru a sprijini desistarea și reintegrarea în societate. Programul are o structură modulară mixtă și conține atât întâlniri de grup (7), cât și întâlniri individuale (2), la acestea din urmă participând un membru al familiei persoanei supravegheate sau o persoană importantă/semnificativă pentru aceasta. Sesiunile vizează abordarea nevoilor criminogene, iar familia (sau persoanele semnificative pentru beneficiar) este încurajată să joace un rol activ în procesul de schimbare comportamentală a persoanei.

Grupul de la nivelul Serviciului de Probațiune Caraș Severin, format din 8 persoane, este unul mixt, atât din punct de vedere al vârstei participanților, al genului, cât și al nivelului de școlarizare. Până la această dată, facilitatorii au derulat 4 sesiuni de grup și una individuală și au constatat o coeziune a grupului, temele abordate, discuțiile purtate și exercițiile aplicative conducând la deschiderea beneficiarilor spre a împărtăși tot mai multe experiențe de viață. Beneficiarii au avut ocazia să analizeze diferite roluri în familie, tiparele intergeneraționale, modul în care familia ne influențează pe noi și identitatea noastră și să înțeleagă că este nevoie de o gestionare corectă a emoțiilor, pentru a comunica eficient într-o relație.

Spre exemplificare, redăm mai jos câteva păreri culese pe parcursul derulării sesiunilor:

„Vă fac cunoștință cu Plușu, el mi-a fost credincios mereu, când nimeni nu mai era în preajmă. El e martorul meu la toate evenimentele, pentru că l-am primit când am împlinit 10 ani. M-a însoțit și când am bătut drumurile străinătății și când mi s-au născut copiii, dar și când am rămas singur. Îmi cunoaște fiecare lacrimă vărsată. Și el face parte din familia mea.” (Luci)

„Am adus cu mine un ceas pe care l-am primit de la părinții mei când am împlinit 18 ani. Chiar dacă acum nu mai funcționează, nu mă pot despărți de el, îl șterg adesea și îl pun pe un raft, la locul lui, ca pe o bijuterie. Are o însemnătate aparte pentru mine: ori de câte ori îl iau în mână, îmi amintesc câte ceva plăcut din tinerețea mea.” (Mari)

„A fost interesant să învăț despre stiluri de comunicare și să înțeleg că multe conflicte prin care am trecut s-au datorat modului meu pasiv de comunicare. Exersez în familie comunicarea asertivă, nu îmi reușește de fiecare dată, dar nu mă las.” (Adi)

„Am crezut că pot să dau altora lecții despre comunicare, până când am învățat că stilul meu nu este unul prea bun, că doar printr-o comunicare asertivă pot obține mai mult, nu impunându-mi agresiv punctul de vedere. Așa că fiul meu, care m-a însoțit și la sesiune, este cel mai bucuros văzând că mă schimb.” (Rodi)

„Azi am doar câteva roluri în familie, îmi dau seama că sunt chiar prea puține, însă rolurile pe care vreau să le am în viitor sunt mai multe, mă văd și soț, și tată, dar și angajat.” (Manu) Temele următoarelor sesiuni vor pune accent pe valorizarea învățării și a muncii, comportamentele prosociale, curajul moral și stabilirea de obiective sustenabile pentru viitor pentru a integra schimbarea folosind aptitudinile din program.

Direcția Națională de Probațiune a organizat și în acest an formarea profesională pentru aproximativ 120 de consilieri de probațiune pentru aplicarea programului de intervenție ”În siguranță la volan. Stop accidentelor!” Formarea s-a realizat în format on-line, fiind valorificate în acest fel materialele audio-video ale programului și instrumentele propuse.

Programul ”În siguranță la volan! Stop accidentelor!” a fost elaborat în anul 2020 de către specialiști ai Direcției Naționale de Probațiune în colaborare cu specialiști ai Inspectoratului General al Poliției Române din cadrul Direcției Rutiere și ai Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității, precum și  cu reprezentați ai Asociației Victimelor Accidentelor Rutiere din România.

Beneficiarii programului sunt persoanele aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, fiind aplicat de către consilierii de probațiune împreună cu reprezentanți ai serviciilor rutiere și ai compartimentelor de analiză și prevenire a criminalității de la nivel local.

Cu o structură modulară, programul asigură adaptarea intervenției la nevoile persoanelor sancționate, la riscul acestora de a comite alte fapte penale, la particularitățile psiho-sociale și la stilul de învățare al participanților, în acord cu principiul Risc – Nevoi – Responsivitate. 

Modulul de bază conține 4 sesiuni care au scopul de a sprijini participanții să obțină informații și să dezvolte atitudini favorabile respectării legislației rutiere, să își analizeze și înțeleagă mecanismele comportamentului propriu, să conștientizeze factorii care îi predispun la comiterea de infracțiuni și să își dezvolte capacitatea de a exercita control asupra acestora, astfel încât să reducă riscul de a recidivă.

Modulul opțional ”Alternative la infracțiune” poate fi aplicat în continuarea modulului de bază al programului, pentru consolidarea anumitor atitudini și conduite prosociale, scopul acestuia fiind înțelegerea de către participanți a elementelor propriei infracțiuni și asumarea responsabilității față de comiterea faptelor penale.

Alte module opționale pot viza aprofundarea unor aspecte precum: elemente de legislație rutieră, conducere preventivă, perspectiva victimei, violența în trafic, acțiuni reparatorii față de comunitate, toate acestea contribuind la creșterea siguranței traficului rutier.

…

…

…

Serviciul de Probațiune Ialomița a început pilotarea programului de intervenție LITOFF care este adresat persoanelor care nu știu să citească, să scrie sau au dificultăți de înțelegere, cu accent pe categorii cu risc de excluziune socială.

Programul, aplicat în varianta integrală de 16 sesiuni, se derulează în perioada 01.10.- 30.12.2024 la sediul secundar al Serviciului de Probațiune Ialomița situat în cadrul Judecătoriei Fetești, cu un grup de 11 persoane aflate în supravegherea Serviciului de Probaţiune Ialomița.                     

Principalele obiective ale programului LITOFF sunt: creșterea abilităților participanților de a se adapta (coping), a gradului de conștientizare cu privire la diferitele stiluri de comunicare și modul în care aceste cunoștințe pot fi aplicate, a abilităților de rezolvare a problemelor, a simțului responsabilității și al controlului asupra vieții, furnizarea de strategii care ajută în gestionarea emoțiilor precum și revizuirea și modificarea valorilor cheie și a credințelor.

După primele trei sesiuni de lucru cu persoanele supravegheate incluse în program, feedback-ul oferit de participanți  permite consilierilor de probațiune să compare și să înțeleagă ce teme  aduc cele mai multe beneficii și să evalueze dacă sunt relevante în ceea ce privește realizarea obiectivelor sesiunilor.

Programul LITOFF abordează diferite aspecte ale vieții unui individ, încurajându-l să facă alegeri pozitive, să dezvolte abilități esențiale în viață și să cultive un simț al asumării și responsabilității.

Mărturiile unor participanți la programul LITOFF, după primele sesiuni:

          M.M.I.  declară  că „acest program mă ajută să comunic mai bine cu cei din jur, să mă fac înțeleasă și să pricep mai bine ce vor alții de la mine”. 

          I.V. apreciază că „cele două culori, verde și roșu, care au fost folosite în timpul programului, m-au ajutat să înțeleg mai bine care sunt relațiile bune (verzi) din anturajul meu și care sunt cele care îmi pot face rău ( roșii), de care să mă feresc”.

          V.S. a menționat: „mi-au plăcut cartonașele folosite în timpul programului (cele cu fețele oamenilor) și m-au ajutat să-mi înțeleg mai bine emoțiile”.

          Mărturiile obținute de la persoanele supravegheate incluse în program ne oferă o evaluare mai amplă și evidențiază impactul acestui program de intervenție în viața acestora.