Skip to content Skip to footer

Lună: decembrie 2024

Vizită de studiu în Letonia pe tema reintegrării sociale a persoanelor care au comis infracțiuni sexuale

În perioada 27 – 29 noiembrie 2024, un reprezentant al Direcției Naționale de Probațiune – Serviciul de Probațiune București a participat la o vizită de studiu în Letonia, organizată de Serviciul de Probațiune de Stat din această țară în cadrul unui proiect derulat cu asistență financiară din partea Norvegiei ce vizează schimbul de bune practici între statele beneficiare ale fondurilor norvegiene în exercițiul financiar 2014 – 2021. Alături de reprezentantul României, la eveniment au participat și specialiști din cadrul serviciilor de probațiune din Croația, Republica Cehă, Lituania, Norvegia, Bugaria și Ucraina.

Vizita de studiu a avut ca scop observarea bunelor practici cu privire la metodele și instrumentele de lucru utilizate de personalul de probațiune din Letonia în vederea reintegrării sociale a persoanelor care au comis infracțiuni sexuale.

Pe parcursul celor trei zile ale vizitei, specialiștii letoni au prezentat participanților informații cu privire la instrumentele specifice de evaluare a riscului de recidivă în cazul persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, respectiv programele derulate cu aceste persoane în vederea reducerii riscului de recidivă și a reintegrării în societate. Totodată, a fost subliniată importanța pregătirii unor specialiști în cadrul serviciilor de probațiune care să lucreze cu acest grup – țintă.

De asemenea, reprezentantul sistemului de probațiune din România a avut ocazia de a vizita serviciile de probațiune ce își desfășoară activitatea în Riga (capitala Letoniei) și în Jelgava, al patrulea oraș ca mărime din Letonia, respectiv de a observa în mod direct modul în care este organizată în această țară activitatea de supraveghere a persoanelor care au comis infracțiuni.

Pe baza informațiilor furnizate de specialiștii letoni a fost evidențiat faptul că o serie de instrumente, tehnici și abordări utilizate de aceștia cu persoanele care au comis infracțiuni sexuale ar putea fi preluate și utilizate în activitatea curentă a serviciilor de probațiune din România.

Elemente de context

Această vizită de studiu a fost organizată în cadrul unui proiect ce vizează schimbul de bune practici între 7 state beneficiare ale fondurilor norvegiene în exercițiul financiar 2014 – 2021. Proiectul este derulat de Serviciul de Probațiune din Letonia cu asistență financiară din partea Norvegiei, în parteneriat cu serviciile de probațiune din Croația, Republica Cehă, Lituania, România, Norvegia, Bugaria și Ucraina. În următoarele luni, fiecare dintre aceste țări (cu excepția Ucrainei) va găzdui câte o vizită de studiu în cadrul căreia va împărtăși partenerilor din celelate state informații cu privire la bune practici înregistrate în diverse aspecte ale activității de probațiune susținute prin implementarea proiectelor din Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021.

Stagiul de practică al auditorilor de justiție la Serviciul de Probațiune Constanța

În perioada 9-13 decembrie 2024, Serviciul de Probațiune Constanța organizează stagiul de practică a șase auditori de justiție din cadrul Institutului Național al Magistraturii, activitate derulată în baza Protocolului de colaborare încheiat în acest scop de Direcția Națională de Probațiune.

Programul de formare își propune familiarizarea viitorilor magistrați cu activitatea consilierului de probațiune, cu regulile deontologice ale profesiei, cu procedura și metodologia de elaborare a actelor specifice și promovează identificarea bunelor practici în materia activității de probațiune.

Un obiectiv important urmărit în cadrul stagiului de practică este cel al conștientizării rolului social al actului de justiție în faza finală a procesului penal, aceea de punere în executare a hotărârilor judecătorești.

Invitată în cadrul acestei activități, d-na judecător Ibraim Geilan, vicepreședinte al Judecătoriei Medgidia, le-a prezentat auditorilor de justiție modalitățile de colaborare ale serviciului de probațiune cu judecătorul delegat cu executarea penală, a evidențiat modelele de bune practici în materie și a subliniat utilitatea actelor întocmite de consilierului de probațiune pentru judecătorii din secțiile penale și pentru compartimentele de executări penale. 

Crearea unei relații de comunicare și cunoaștere reciprocă a activității instanțelor de judecată, a parchetelor și serviciilor de probațiune reprezintă o premisă importantă în eficientizarea actului de justiție în procesul de punere în executare a sancțiunilor penale.

Munca neremunerată în folosul comunității: impact, marturii, perspective – o șansă dublă pentru județul Sălaj

Munca neremunerată în folosul comunității, o activitate pe care o desfășoară persoanele care au comis infracțiuni și au primit pedepse neprivative de libertate, este o formă de contribuție socială care aduce beneficii atât la nivel individual, cât și colectiv.

Persoanele supravegheate au obligația de a efectua muncă pentru un număr fix de ore stabilit prin sentința penală, în beneficiul instituțiilor publice, instituțiilor de cult sau organizațiilor neguvernamentale.

În județul Sălaj, cei 13 consilieri de probațiune au în supraveghere aproximativ 1.000 de persoane, iar 90% dintre acestea au obligația de a efectua muncă neremunerată în folosul comunității. Aceasta oferă șansa de a repara prejudiciul creat comunității și contribuie la dezvoltarea abilităților personale și facilitarea creării sau restabilirii legăturilor interpersonale cu membrii comunității. Raportându-ne la valoarea actuală a salariului minim brut pe economie, dacă instituțiile ar fi plătit această muncă, ar fi avut nevoie de o sumă aproximativă de 2.000.000 lei.

Instituțiile din comunitate implică persoanele care au obligația de a efectua muncă neremunerată în folosul comunității, în diferite activități precum: curățarea parcurilor, reabilitarea anumitor zone degradate, pregătirea materialului lemnos pentru încălzirea școlilor și bisericilor, vopsirea, construirea gardurilor, a coșurilor de fum etc., multe dintre acestea contribuind la rezolvarea unor probleme locale semnificative.

Unul dintre reprezentanții instituțiilor în care se realizează muncă neremunerată în folosul comunității este părintele Moldovan Dorin de la Biserica Adormirea Maicii Domnului din localitatea Jibou. Acesta spune că una dintre datoriile pastorale ale Bisericii este să asiste și să ajute persoanele care au nevoie de sprijin, deci implicit pe cei care au comis infracțiuni. Pe de altă parte, munca neremunerată este un real sprijin pentru realizare unor obiective importante pentru care ar fi fost necesare costuri pentru plata forței de muncă. Un astfel de exemplu este reprezentat de întreținerea cimitirului din localitate, care se întinde pe o suprafață extrem de mare și presupune costuri pe care parohia nu are cum să le acopere, iar ajutorul oferit de persoanele care prestează muncă în folosul comunității a fost semnificativ.

Pe durata prestării muncii neremunerate, persoanele supravegheate sunt incluse într-un grup format din membrii comunității, cu care lucrează în echipă, într-o atmosferă destinsă. Astfel, modelul pozitiv al celorlalți poate fi preluat cu ușurință de către persoanele supravegheate, se formează sentimentul de apartenență la comunitate, sunt valorizate abilitățile tuturor celor care muncesc, iar în cazul persoanelor supravegheate apare ideea de reparație socială. În unele situații această muncă neremunerată facilitează accesul și integrarea în comunitate.

Domnul V.V. este un astfel de exemplu. În vârstă de  37 de ani, tată a șapte copii minori, cu situație locativă și financiară precară, a avut obligația de a efectua 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, ca parte a sentinței prin care a fost condamnat. Acesta a efectuat cele 240 de ore de muncă neremunerată la Biserica Adormirea Maicii Domnului, unde a dat dovadă de implicare și seriozitate, fiind recomandat ulterior pentru a presta diferite activități în localitatea de domiciliu, reușind astfel să își sprijine financiar propria familie.

Un alt exemplu este al lui V.I.M., care, în timpul desfășurării muncii neremunerate în folosul comunității, și-a dovedit priceperea și seriozitatea, fiind angajat, mai apoi, cu contract de muncă. Despre această experiență, el spunea: „Probațiunea (și implicit munca în folosul comunității) îți schimbă caracterul, e un proces care te transformă, foarte educativ și instructiv, ceva ce m-a ajutat foarte mult”.

În concluzie, munca neremunerată în folosul comunității prestată de persoanele care au comis infracțiuni și au primit sancțiuni neprivative de libertate reprezintă o șansă de a repara greșelile din trecut, de a crește șansele de integrare în societate și oferă un cadru real prin care comunitatea este sprijinită în realizarea unor activități fără costuri.

Sari la conținut